Am crescut categorisind lucrurile în funcție de normele societății în care trăim. Cel mai elocvent exemplu este și cel mai vechi clișeu de pe terra, acela că lumea se împarte în bună/rea. Nu este nimic în neregulă cu acest clișeu în afara faptului că binele nu învinge de fiecare dată (cum aflăm din basme și, mai târziu, din filmele americane/telenovele). La mine, în inventarul categoriilor, am găsit numai 1 item: ZILELE. Pentru mine zilele se împart în 2 categorii: zile și zile proaste. Mai jos, explicația.
Zile. Definitie:Zilele sunt cele care pur și simplu mi se întâmplă. Nu le-am cerut, nu tânjesc după ele, vin din oficiu. Cand m-am născut, mi s-a dat un anumit număr de zile. Ălea, vreau, nu vreau, sunt sau nu pregătită să le înfrunt, mi se vor întâmpla!
Descriere:Curg una după alta, fără a marca evenimente spectaculoase. Merg pe principiul rutinei absolute trezire, muncă, somn, vin cu regularite și, în funcție de anotimp, mi se par mai scurte sau mai lungi. Astfel de zile, cele care sunt doar zile, nu mă deranjează în mod deosebit și nici nu depun vre-un efort să le schimb.
Cum le identific:Ora la care mă trezesc este aceeași în fiecare zi de acest fel. Micul dejun, chiar dacă sunt alte alimente, se desfășoara în același ritm. Eu dorm și Vali mă hrănește (literalmente). Drumul spre birou este același, la fel și observațiile inteligente și pline de substrat ale muncitorilor. Aceeași colegi la birou, precum și aceleași sarcini (aici este discutabil). Drumul spre casă neschimbat și, invariabil, ziua se încheie cu aceeași conversație telefonică:
El: -Ai plecat de la birou? Eu: -Da! El: -Sunt și eu pe drum. CE MÂNCĂM AZI? Eu: @#$%!!!Zile proaste. Definitie:Zilele proaste sunt zilele cărora nu le stă bine părul. Sau au coșuri! Sau s-au îngrășat peste măsură! Sau toate la un loc! Adică sunt zilele urâte, cu care nimeni nu vrea să se întâlnească. Nimeni le invită la cină sau la plimbare în parc. Drept urmare, își aplică răzbunarea supremă și îmi fac viața un calvar, din când în când.
Descriere:Încă de când încep, îmi doresc să se termine! Au talentul să mă scoata din sărite și, uneori, resimt replici a 2-a și a 3-a zi. Ca la cutremur. De obicei, atunci când una din zilele de genul ăsta își face apariția, îmi vine să mă ascund sub pat și să aștept să treacă.
Cum le identific: Îmi dau seama că am parte de una din zilele proaste atunci când până și să mă dau jos din pat este un gest de supraviețuire. Micul dejun devine periculos, așa că nu mai mănânc. Pantofii nu trebuie să aibă tocuri, hainele cât mai lungi posibil , iar la muncă lipirea de scaun, evitarea folosirii obiectelor ascuțite, precum și a aparatelor pe care le pot strica sunt măsuri ce se cer degrabă uzitate. Astfel de zile au devenit, de-a lungul anilor, un inamic de temut, în fața căruia pierd fiecare bătălie!
